Niciodată electricitatea nu a fost atât de scumpă în Europa ca în 2021, informa Bloomberg la finalul anului trecut.
Costul mediu al energiei pentru livrare pe termen scurt a ajuns la niveluri record în 2021, crescând cu peste 200% în Germania, Franța, Spania și Marea Britanie. În regiunea nordică – unde ofertele vaste de energie hidroelectrică tind să plafoneze prețurile – costurile au crescut cu 470% față de un an mai devreme.
Înspăimântați de facturile la energie, consumatorii casnici încearcă să găsească soluții căutând oferte la orice furnizor de energie electrică sau de gaz.
Criza îi lasă pe consumatori și pe marii utilizatori industriali cu facturi în creștere inclusiv în 2022. Topitoriile de metale din Franța până în Spania au fost deja forțate să reducă producția, în timp ce unii producători de îngrășăminte au fost nevoiți să oprească total producția. Uzina deținută majoritar de Norsk Hydro din Slovacia a fost și ea una din victimele scumpirii energiei electrice, anunțând în decembrie că va reduce și mai mult producția.
Și mai trist este că nu se anunță deloc vremuri prea bune. Chiar dacă sfârșitul lui 2021 nu a adus în Europa temperaturi scăzute (ceea ce a dus la un consum mai mic de gaz și electricitate), consumatorii casnici se vor confrunta cu creșteri mari ale prețurilor în anii următori. Prețul mare al energiei se va reflecta în toate bunurile de consum.
În unele țări, cum ar fi Franța, industriile vor trebui să se confrunte cu aprovizionarea cu și mai puțină energie din această lună, când aproximativ 30% din reactoarele nucleare din țară vor fi oprite, din cauza preţului-record la energie electrică.
În Germania, prețurile estimate la energie au fost în medie de 96,85 euro pe megawat-oră în 2021, în timp ce costurile în Franța au fost de 109,17 euro, conform calculelor Bloomberg bazate pe licitațiile zilnice. Utilizatorii spanioli au plătit 111,93 euro, prețurile în Marea Britanie au fost în medie de 117,82 lire sterline, în timp ce costurile în regiunea nordică au ajuns la 62,31 euro.
Criza energetică în care se află Europa este rezultatul penuriei de gaze naturale, în momentul în care cererea a revenit la normal, după lockdown-ul din 2020, provocat de pandemia de coronavirus.
Criza a fost, de asemenea, agravată de viteze mai mici decât cele normale ale vântului și de întreruperile de energie nucleară care au tensionat rețelele electrice, forțând companiile energetice din regiune să ardă combustibili fosili poluanți.
Pe măsură ce companiile ardeau cărbune, lignit și chiar petrol pentru a menține luminile aprinse, costul achiziționării permiselor de poluare a crescut.
Prețul contractelor futures pe carbon – care se confruntă deja cu creșteri de preț din cauza agendei climatice de la Bruxelles – s-au dublat în anul 2021, ajungând la aproximativ 80 de euro pe tonă metrică (90,5 dolari), sporind costul electricității.
